ventriloc

Pot spune că am gasit o legătură între ventriloc si ortofonist. Cred, ca pentru a deveni un un bun ventriloc, trebuie sa avem cunoştinţe de ortofonie. Adică trebuie sa cunoaştem elementele implicate în actul vorbirii:   

Aparatul vorbirii care este compus din: buze, dinţi, limbă, palat, epiglotă, cavitate nazală, laringe, trahee, bronhii, plămâni, uvulă, diafragmă trebuie înţeles într-un mod aparte. Pentru producerea sunetelor vorbirii sunt necesare aceleaşi condiţii  ca şi pentru producerea sunetelor în general: un impuls; un corp; oscilaţii care vor produce tonuri şi zgomote; un rezonator pentru formarea timbrului sunetului.Impulsul necesar pentru formarea sunetelor vorbirii este curentul de aer care, venind din plămâni prin bronhii şi trahee, trecând prin laringe (prin glotă), prin cavitatea faringală, bucală şi nazală este expulzat în exterior. Astfel, aparatul vorbirii omului se aseamănă cu un instrument de suflat dar mult mai complex decât orice instrument.

  Elemente de fonetică: Din punct de vedere acustic şi fiziologic, sunetele limbii umane se împart în două categorii, în vocale şi consoane.

 Ortofonia se ocupă, printre altele, cu pronunţia acestora. Altfel spus, ne conştientizează în pronunţarea sunetelor şi ne ajută să "mascăm" sunetele în aşa fel încât să le pronunţăm fără a mişca din buze. Unii ventriloci spun că au lucrat mulţi ani ca să stăpânească magia "vorbirii din burtă". Cred că această perioadă se scurtează mult, cu ajutorul unui ortofonist.
 Ortofonia Fonoarticulaţia  este actul prin care omul execută la comanda sistemului nervos central mişcările necesare, simultane, de emitere a vocii şi de atingere sau apropiere a unor suprafeţe ale organelor de vorbire. Fonoarticulaţia este sinonimă cu pronunţarea, rostirea. Fonaţia se referă la activitatea corzilor vocale. La fonemele sonore, vibraţiile laringiene încep odată cu tensiunea (numită şi implozie). La cele semisonore, vibraţiile corzilor încep odată cu ţinuta sau în cursul detentei (destinderii), în funcţie de contextul sonor în care se află. La sonorele asurzite (urmate de surde în poziţie finală), vibraţiile corzilor încep odată cu tensiunea, dar se opresc în timpul ţinutei, înainte de destindere; la surde, vibraţiile laringiene încep în momentul destinderii. Articulaţia se referă la activitatea limbii, vălului palatin, uvulei, buzelor.

După cum ştim acestea pot fi educate cu ajutorul unui logoped (ortofonist).